roendeitrues

 Monumentul Eroilor din Drajna de Jos este înălțat în memoria celor căzuți în războiul din 1916-1919, reprezentat  de o cruce și busturile a 2 ostași, crucea este așezată pe un soclu de beton și ornată în partea de sus cu plăci de marmură albă.

Monumentul a fost inițiat pe 26 octombrie 1919 și inaugurat la 5 iunie 1922, așezat în partea de est a bisericii Filipescu, face parte din primele monumente de pe Valea Teleajenului, fiind ctitorit de Elena Kretzulescu, ca donație principală.

Pe toate laturile monumentului sunt gravate numele celor care și-au vărsat sângele pentru țară în primul război mondial.

În anul 1991 a fost înființată, în comuna Drajna, Asociația Veteranilor de Război și a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere, care, în 1992, condusă de primul său președinte, Cpt. (rtr) Dumitru CURSARU (decedat în 2004) și  susținută de primarul Dumitru POPA, reușea să ridice un monument în Drajna de Sus. În anul 2009 a fost constituit Cercul ,,Cultul Eroilor” la Școala ,,Platon Mocanu” și au fost executate lucrări de refacere și ambientare la toate monumentele comunei. Prin eforturile deosebite ale membrilor acestei organizații, au fost culese informații despre toți eroii și veteranii de război ai comunei. Acești oameni deosebiți se mândresc nu doar cu trecutul comunei (urmele castrului roman, spre exemplu) sau cu prezentul (modul exemplar în care oamenii țin pasul cu dezvoltarea), ci și cu grija deosebită cu care sunt păstrate bogățiile culturale si spirituale ale comunității. Prezentăm, în continuare, articolul primit de la inimoșii membri ai Asociației ,,Cultul Eroilor” din această frumoasă comună prahoveană, pe meleagurile căreia au poposit cândva Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, stolnicul Stroe Buzescu, principele Gheorghe Racozi I, Constantin Brâncoveanu, logofătul Alexandru Filipescu – zis Drăjneanu – stăpân al moșiei și al Castelului de la Drajna, dar și istoricul Nicolae Iorga, scriitorul și omul politic A.I. Bassarabescu sau poetul Nichita Stanescu.

În prima conflagraţie mondială (1914-1919), la care România a participat din 1916, comuna Drajna a trimis în război 1600 de bărbaţi: 750 din Drajna de Jos, 370 din Drajna de Sus, 450 din Ogretin, Cătun şi Mierla. Din aceştia, au murit pe câmpul de luptă 360 de bărbaţi: 160 din Drajna de Jos, 91 din Drajna de Sus, şi 119 din Ogretin, Cătun şi Mierla.

Cea de a doua conflagraţie mondială (1939-1945), la care România a participat din 1941 până în 1945, a fost şi mai pustiitoare, din punct de vedere uman şi material. Din comuna Drajna au fost mobilizaţi 600 de bărbaţi: 270 din Drajna de Jos, 175 din Drajna de Sus şi 160 din Ogretin, Cătun şi Poiana Mierlei. Au murit în campaniile militare din Est şi din Vest 155 de bărbaţi: 63 din Drajna de Jos, 27 din Drajna de Sus şi 65 din Ogretin, Cătun şi Poiana Mierlei.

În monografia comunei Drajna au fost nominalizat toţi ostaşii căzuţi în aceste războaie nimicitoare. Pentru numărul 3 al revistei „Prahova eroică” au fost propuși următorii eroi:

1. Locotenent Pompiliu MĂNDIŢĂ născut la data de 18 ianuarie 1895, fiul lui Costache Iamandescu (fost primar 15 ani în Drajna de Sus) şi al Stanei Iamandescu, a absolvit cinci clase primare la şcoala din localitatea natală şi cursurile Şcolii Normale din Ploieşti în anul 1912. După absolvire, a fost numit învăţător la Şcoala Primară din localitatea Podurile. După trei ani de dăscălie, a fost încorporat la Şcoala Militară de Ofiţeri Infanterie Rezervă, de pe lângă Regimentul 32 Infanterie „Mircea” din Ploieşti, care era dislocat în zona Măneciu Ungureni-Cheia pentru instruire în vederea participării la războiul pentru întregire statală şi naţională (1916-1919). Absolvind şcoala militară cu gradul de sublocotenent, a fost numit comandant de pluton în Regimentul 32 Infanterie. A participat cu ostaşii acestui eroic regiment la acţiunile de luptă din zona Braşovului, Bran, Dragoslavele, Câmpulung Muscel, Târgovişte, Ploieşti, Mizil, Buzău, Focşani, retrăgându-se în decembrie 1916 la Dorneşti, judeţul Botoşani. 
În iarna anului 1916-1917, asemenea celorlalte unităţi militare din armata română, regimentul a fost reorganizat, completându-i-se efectivele de luptători, dotarea cu mijloace de luptă şi instruirea cu ajutorul misiunii militare franceze, conduse de generalul Berthelot. Regimentul 32 Infanterie „Mircea”, împreună cu celelalte unităţi militare prahovene, a participat la marea bătălie de la Mărăşeşti. Unităţile militare prahovene s-au remarcat în atacul desfăşurat în cămăşi în zilele de 25, 27, 29, 31 iulie 1917 (a fost foarte cald şi ostaşii, îmbăindu-se în râul Siret, au pornit la luptă în cămăşi). Pompiliu Măndiţă, avansat locotenent şi numit comandant al Companiei a 6-a din Regimentul 32 Infanterie, a căzut în luptele la baionetă, în ziua de 25 iulie 1917 la Doaga-Mărăşeşti. Înaltul spirit de sacrificiu i-a îmbărbătat şi îndârjit în luptă pe foştii subordonaţi.

2.Locotenent aviator Petre NICULESCU s-a născut la 5 februarie 1914 în Drajna de Jos. A absolvit 5 clase primare în localitatea natală. Întrucât părinţii s-au mutat la Bucureşti l-au înscris pe fiul lor la Liceul Militar din Cernăuţi. Absolvind liceul în anul 1930, în calitate de şef de promoţie, Petre Niculescu a frecventat timp de patru ani cursurile Academiei de Marină, Secţia hidroaviaţie. În anul 1935 a fost numit în funcţia de pilot de aviaţie şi observator la Flotila de Hidroaviaţie Palazu Mare-Constanţa. Probând înclinaţii şi măiestrie în conducerea avionului, a fost încadrat pilot de încercare a avioanelor. A fost primul aviator român care, în prezenţa regelui Carol al II-lea, a zburat în timpul unei aplicaţii pe sub podul Anghel Saligny de la Cernavodă. A fost decorat de către rege cu Ordinul „Virtutea Aeronautică”. În anul 1940, în timp ce făcea probele de încercare la un nou tip de avion, prevăzut cu dispozitive de aterizare şi decolare de pe apă, a căzut în Lacul Razelm. A fost înmormântat cu onoruri militare la care au participat cadre superioare din Ministerul de Război şi de la Guvernul României. A fost declarat erou de război. Conducerea Primăriei Drajna i-a ridicat o troiţă lângă Monumentul Eroilor din Drajna de Jos.

3. Sublocotenent Dumitru Gh. COTUNĂ s-a născut la data de 14 aprilie 1919 în Drajna de Jos, în familia lui Gheorghe şi Voica Cotună, fiind al doilea între cei cinci copii (Alexandru, Dumitru, Ilie, Silvestru şi Xenia-Virginia). A fost cunoscut de către cadrele didactice şi cei apropiaţi ca un copil vioi, vesel, plin de viaţă, inteligent şi talentat. A urmat Şcoala Primară la Drajna de Jos, Şcoala de Arte şi Meserii la Vălenii de Munte şi Liceul Industrial din Ploieşti. După absolvirea liceului a frecventat cursurile Facultăţii de Drumuri şi Poduri din Bucureşti. Fiind recrutat la Şcoala de Ofiţeri Rezervă Infanterie din Ploieşti, după absolvire a fost încadrat la Regimentul 11 Infanterie “Siret” din Galaţi. În această unitate, a fost numit comandant de pluton, participând la luptele de eliberare a Transilvaniei de Nord, a Ungariei şi Cehoslovaciei. A murit în luptele din Munţii Tatra, fiind imortalizat de scriitorul Aurel Mihale, în lucrarea „Moartea unui sublocotenent”. A fost înmormântat în Cimitirul Militar de Onoare de la Zvolen-Slatina, Sectorul K, locul 8748. Consătenii  i-au ridicat lângă Monumentul Eroilor din localitate un modest monument funerar.

 

MARIA A. ŢAPOREA, DUMITRU POPA şi ALEXANDRU PĂTRULESCU

C.R.